Consiliul Național al Audiovizualului a analizat în ședința de marți nouă ediții ale emisiunii „Un show păcătos”, moderată de Dan Capatos, inclusiv cea în care manelistul Nicolae Guță a sărit să o bată pe una dintre iubitele sale, moment care a ținut pagina tabloidelor din România, dar și din străinătate. După două ore de dezbateri și dispute verbale aprinse între avocatul postului TV și unii dintre membrii CNA se pare că argumentul apărătorului cum că „arta pornografică” reclamată se regăsește și în Biblie, iar cine o contestă blasfemiază Cântarea Cântărilor” a cântărit mai mult.
Consiliul a decis amendarea Antena 1, cu 50.000 de lei, pentru limbajul injurios din nouă ediții ale emisiunii „Un show păcătos”, însă momentul în care Nicolae Guță a bătut-o în direct pe iubita sa nu a putut fi sancționat de Consiliu. .
Radu Herjeu a constatat că în prezent Legea audiovizualului „nu interzice bătaia la TV, după ora 23.00″. „Cei care au făcut legea nu s-au gândit că așa ceva o să se întâmple (…) Dar legea pedepsește foarte clar limbajul injurios, indiferent de oră”, a spus Herjeu, precizând că și-aș dori sincer ca membrii CNA să solicite Comisiilor parlamentare de specialitate ca, într-un timp rezonabil, să se gândească la modificarea Legii audiovizualului. „Pentru că nu vom putea amenda bătaia, nu avem pe baza a ce”, a mai afirmat el.
Radu Herjeu este contrazis de colegul său de Consiliul, Valentin Jucan. Acesta a declarat pentru gândul că tocmai articolul în baza căruia s-a decis amendare permitea și sancționarea momentului bătăii, dacă se aplica legea. Este vorba de articolul care prevede că „moderatorii, prezentatorii și realizatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență”.
De asemenea, precizează el, sancțiunea nu a fost drastică, pentru CNA a ajuns să tolereze astfel de emisiuni. „Atâta timp cât membrii Consiliului consideră că „băi, dobitocule”, este o opinie, cum credeți că ar putea că se simtă extrem de deranjați de ce ați văzut în situația lui Capatos, Măruță, Kanal D pentru că nu este doar Capatos în această oală a decadenței morale. Membrii CNA, din păcate, nu mai fac față rolului pe care îl au, iar CNA nu mai este „jandarmul moralității”. Dacă în domeniul disputei politice lucrurile pot fi tolerate, în zona protecției minorului și a demnității persoanei aici membrii CNA nu ar mai trebui să-și aducă aminte din zona politică din care provin”, a comentat Jucan.
Contracte și emisiuni regizate. „Este un pas foarte mic până să-și taie cineva venele în studio, dar, probabil dacă are contract, membrii Consiliului o să zică că e în regulă”
Toleranța CNA față de astfel de cazuri este strâns legată de faptul că apărătorii posturilor TV susțin că persoanele implicate sunt sub contract, iar multe dintre episoadele ajunse la judecata Consiliului sunt regizate. Totuși, spune Jucan, CNA are misiunea de a fi garantul interesului public, nu doar a celor care sunt prezenți în studiourile TV.
„Toate aceste episoade au în spate contracte. Posturile de televiziune încheie contracte cu acești oameni, iar ei își dau acordul să apară în ipostaze degradante. Ei practic se autoexclud din reglementarea legii audio-vizualului și a codului audio-vizualului. Avocații vin și susțin în fața Consiliului următoarea teză: atâta vreme cât există un contract, voi ce problemă aveți? Adică, voi,membrii Consiliului, nu puteți ridica problema demnității umane, a protecției minorului, în funcție de speță. Ceea ce mă surprinde și ceea ce este teribil de grav din punctul meu de vedere este că membrii Consiliului acceptă teza, susținută de avocații posturilor de televiziune, cum că de fapt noi suntem plătiți din bani publici pentru a-i proteja numai pe cei aflați în platouri. Membrii Consiliului sunt garanții interesului public, nu garanții interesului celor din platou. Noi suntem garanții interesului public, noi trebuie să-i protejăm pe cei din fața televizorului în primul rând. Nu ai femeii din platou în primul rând, ci al femeilor din fața televizorului”, a spus Jucan, pentru gândul, precizând că în cazul lui Nicolae Guță nu a fost prezentat vreun contract.
Un alt argument al apărării este, totodată, „că există o înțelegere”, că show-ul este regizat, a precizat el.
„Chiar și astăzi majoritatea membrilor a sesizat și s-a amuzat că se vedea că și bătaia asta era regizată. La un moment dat i s-a făcut semn. Puțin mă interesează că a fost sau nu regizat. Și acest aspect este sancționabil pentru că toate așa zise live-show-uri, dacă producția respectivă este o ficțiune, dacă există un scenariu, la începutul și la finalul emisiunii trebuie specificat. Dar ei nu o fac. Și acest aspect ar fi sancționabil dacă în cazul Guță am avea în față un contract, nu-l avem”, a mai spus el, comentând, în final, că „este un pas foarte mic până să-și taie cineva venele în studio, dar, probabil dacă are contract, membrii Consiliului o să zică că e în regulă”.
De altfel, Rasvan Popescu, un alt membru al CNA, a declarat pentru gândul ca motivul pentru care nu a votat pentru sancționarea scenei în care Nicolae Guță își bate prietena în direct este faptul că nu are garanția că „bătaia a fost una reală”. „Nu știu exact în ce măsură această bătaie a fost una reală, nu mi-e deloc clar acest lucru. O sancțiune se dă în baza unor lucruri certe, iar eu nu am avut această certitudine. Oricum, sancțiunea pentru emisiune este un consistentă, iar aceasta a fost dictată în baza unor lucruri care au putut fi demonstrate”, a spus el.
Faptul că momentul bătăii a fost regizat îl susține și unul dintre cei care fac parte din staff-ul manelistului. „Probabil e regizată. Este o emisiune de divertisment. Întrebati producătorul emisiunii. Dl Guță e plecat în Spania, cu un contract”, a spus el. Până la ora publicării acestui material, Dan Capatos nu a putut fi contactat pentru a-și prezenta punctul de vedere.
Una din patru femei, victimă a violenței domestice
Toleranța unei instituții a statului față de astfel de episoade vine în contextul în care România violența domestică este o problemă serioasă. Potrivit statisticilor, o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde, iar una din patru femei din România declară că a fost victima unei forme de abuz din partea partenerului.
De asemenea, potrivit unui sondaj INSCOP, 30% dintre români sunt de acord cu afirmația că „femeile mai sunt bătute și din vina lor”, iar 6,4% susțin că „un bărbat care nu-și bate femeia nu o iubește cu adevărat”, în timp ce 7,3% sunt de acord cu afirmația că „femeia este proprietatea bărbatului”. Potrivit aceluiași sondaj, 8,1% dintre respondenți cred că „bătaia este ruptă din rai”.
În perioada 2012-2014, în România au fost emise 4.305 ordine de protecție, cele mai multe în București și în județele Bacău, Iași, Prahova și Vaslui
Studiul pe 2013 al Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor arată că 91% dintre cererile de ordin de protecție provin de la femei și doar 9% de la bărbați. Dintre femeile care depun o astfel de cerere, 11% își retrag plângerea.
98% din cazurile luate în considerare pentru emiterea unui ordin de protecție au fost certificate medico-legale emise pentru sub 20 de zile de spitalizare, pentru lovituri și alte violențe, mai arată studiul.
Conform Raportului Inspecției Judiciare a CSM, cele mai multe cazuri judecate pentru emiterea unui ordin de protecție au avut loc în perioada 2012-2014 în instanțele din București (630), din județul Bacău (245), județul Iași (231), județul Prahova (220) și județul Vaslui (194). Cele mai puține astfel de cazuri s-au înregistrat în instanțele din județele Caraș-Severin (8), Harghita (24), Călărași (24), Vrancea (25) și Bistrița Năsăud (31). (Au contribuit Raluca Ion, Loredana Voiculescu)